Curtea Constituţională a emis o hotărâre eronată, neconstituţională şi neconformă cu propriul statut de funcţionare

De la bun început trebuie să menţionez faptul că, la fel ca şi marea majoritate a celor care urmăresc atent evenimentele de pe scena politică, am rămas fără replică la cele petrecute ieri. Ştiam că Alexandru Tănase este cine este şi de ce a plecat de la PLDM. Ştim şi cine este Băieşu şi de cine este pus la CC. Îl cunosc personal şi pe Victor Popa, de altfel un bun cunoscător al buchiei legii, probabil cel mai bun constituţionalist la ora actuală. Însă ştiu şi cât de corupt este acest om, Victor Popa. Întrebaţi orice studen de la drept de la ULIM şi veţi rămâne perplecşi când veţi auzi ce vă vor spune. De fapt, tot atât de bine puteţi să-i întrebaţi şi pe colegii săi, profesori universitari, care vă vor spune aceleaşi lucruri despre cât de corupt este acest personaj.

Totuşi am sperat că se va ţine cont cât de cât de buchia legii şi nu vor emite o astfel de hotărâre politică şi neconformă legislaţiei. Am văzut şi reacţiile societăţii civile, a comentatorilor politici, a juriştilor după aflarea acestei hotărâri. De neînţeles este faptul cum aceşti mari jurişti atunci când se pronunţă în asemenea situaţii nu fac micul efort de a consulta măcar Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională. La o analiză atentă a prevederilor acestei legi putem constata câte articole au încălcat judecătorii CC ieri când au adoptat acea hotărâre privind Sesizarea nr. 10a/2013.

Astfel, conform atribuţiilor CC, prevăzute la art. 4 alin.1 punct a):  Curtea Constituţională exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

Vedem ce spune articolul 25¹. Acţiunea actului sesizat

1) Acţiunea actelor normative prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la alin. (2) din     prezentul articol poate fi suspendată pînă la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive.
    (2) Se poate dispune suspendarea acţiunii:
    1) actelor care afectează sau se referă la următoarele domenii: (voi face referire doar la punctele încălcate de CC)

b)drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului – ori, conform hotărârii de ieri, CC însăşi a încălcat prevederile art. 25¹ punctul b) care prevede sancţionarea actelor care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Mai pe înţelesul tuturor, CC ieri a încălcat cetăţeanului Vlad Filat dreptul de a alege şi de a fi ales. Ori, CC i-a retras dreptul de a fi ales lui Vlad Filat în baza unor zvonuri legate de acte de corupţie. CC în primul rând nu este instanţă civilă sau penală pentru a se pronunţa în privinţa vinovăţiei sau nevinovăţiei cuiva, iar în al doilea rând, cei care au sesizat CC  nu au prezentat Înaltei Curţi nici o dovadă încriminatorie prin care CC ar fi putut să-i retragă cetăţeanului Vlad Filat dreptul de a vota şi de a fi votat. Specific, că acest drept constituţional poate fi retras doar în baza unei decizii judecătoreşti definitive ce vine să sancţioneze infracţiuni deosebit de grave. În această situaţie Curtea Cosntituţională urmează să ia act de propria hotărâre care încalcă flagrant dreptul cetăţeanului de a fi ales, ori urmează a fi sesizată de persoanele competente pentru anularea hotărârii CC din 22.04.2013, care îngrădeşte pe nedrept dreptul constituţional de a fi ales.

Dacă este să analizăm şi punctul e) al aceluiaşi articol 25¹, care vorbeste despre separaţia şi colaborarea puterilor în stat, ajungem la concluzia că CC nici nu trebuia să accepte spre examinare Sesizarea nr. 10a/2013. Ori, această sesizare a unor deputaţi ce reprezintă Puterea Legislativă, nu reprezintă altceva decât o ingerinţă în Puterea Executivă, împiedicarea exercitării atribuţiilor pe care le are Guvernul, dar şi zădărnicirea formării unui nou guvern.

Dar să vedem ce prevede mai departe legislaţia şi vă veţi mira de stupizenia Hotărârii luată ieri de CC. Această Hotărâre nu numai că este una neconformă legislaţiei, neconformă chiar cu prorpiul statut de funcţionare şi una politică, dar la o analiză mai detaliată a legislaţiei în vigoare vedem că această Hotărâre este şi una inutilă. Vă explic şi de ce.

Conform art.28¹ , alin. 1 şi 2 avem următoarele specificări:

(1) Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale, prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea sau abrogarea actului normativ sau a unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale. Proiectul de lege respectiv va fi examinat de Parlament în mod prioritar.

(2) Preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul, în termen de 2 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale, modifică şi completează sau abrogă actul sau unele părţi ale acestuia declarate neconstituţionale şi, după caz, emite sau adoptă un act nou.

Din aceste prevederi legislative, vedem că ultimul cuvânt care-l are de spus în această privinţă este Parlamentul, care se poate expune pe marginea hotărârilor luate pe marginea acesteia. Totodată, luând în consideraţie şi faptul că această Hotărâre a CC a fost emisă cu doar 2 zile înainte de momentul în care se va supune votării în Parlament componenţa noului Guvern, atât Preşedintele statului, cât şi Parlamentul, ori Guvernul poate apela la cele 3 respectiv 2 luni de zile permise de legislaţie timp în care se poate consulta, completa sau abroga actul declarat neconstituţional de către CC. Ori, în cele 2 luni de zile, pot avea loc şi ambele încercări de votare a Guvernului în Parlament.

M-am limitat doar la prevederile Legii Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională şi am reuşit cu succes să scot la iveală câte articole au fost încălcate prin emiterea Hotărârii din 22.04.2013, situaţie care o face una ilegală şi neconformă cu propriul statut de funcţionare. La o analiză atentă a legislaţiei sunt siguri că juriştii bine plătiţi pentru a reprezenta drepturile Preşidenţiei sau Guvernului în instanţe, vor găsi multe alte contradicţii cu legislaţia ale Hotărârii CC din 22.04.2013.